Precizări

Biblie – autorul foloseşte varianta Dumitru Cornilescu, cea mai utilizată traducere de către sectanţii de limbă română.

Bugeac – �regiune de stepă, teritoriul delimitat de Dunăre, Marea Neagră şi actualul hotar sudic al Republicii Moldova. De-a lungul timpului acest spaţiu a aparţinut Voievodatului Moldovei, Imperiului Otoman, Imperiului Rus, României, URSS-ului, Ucrainei şi Republicii Moldova. Mare parte a comunităţilor despre care se vorbeşte în această carte s-au aflat aici.

Eroi – chiar dacă au trăit şi trăiesc printre noi, ei nu trebuie căutaţi şi nici identificaţi. După cum se spune: asemănările sînt pur întîmplătoare.

Evrei mesianici – sectă, grup religios apărut din rîndul evreilor, dar extins şi la membrii altor confesiuni, care combină tradiţia iudaică şi credinţa creştină, încercînd să refacă creştinismul originar. În Imperiul Rus, iniţiatorul şi promotorul acestui curent este Iosif Davidovici Rabinovici, un evreu născut în gubernia Basarabia, la Rezina, care a locuit la Chişinău. Avea să devină cel mai important evreu mesianic din secolul al XIX-lea.

Fotografii – fotografiile folosite fac trimitere la eroii sau istoriile din carte, însă nu au neapărat un corespondent în „viaţa şi istoria reale”.

Genul – putem numi genul folosit în acest volum „clezmer militant”, definit de un stil simplu, militant şi angajat.

Astfel se încearcă să se păstreze atmosfera acestor comunităţi. Cartea se bazează pe mărturii ale unor oameni care sînt încă în viaţă sau reproduce unele jurnale de familie ale unor membri ai acestor comunităţi. Am încercat să păstrez cît mai autentice mărturiile scrise şi orale culese de-a lungul timpului din aceste comunităţi.

Pocăit – numele popular dat sectanţilor în România. Atît termenul „sectant”, cît şi termenul „pocăit” sînt mărci ale unui stigmat. Vezi Sectă.

Pravoslavnici – nume generic pentru creştinii ortodocşi. Biserica Pravoslavnică este Biserica Ortodoxă.

Putere – pentru sectanţi, puterea se manifestă sub trei forme: a. puterea politică, sub formă de stat, numit şi lumea Cezarului sau Leviatan; b. biserica majoritară, care în acest caz este Biserica Ortodoxă rusă sau cea română; c. lumea aceasta, nume generic dat puterii hegemonice culturale, sociale şi economice, indiferent de regim.

Rascol, Bunt – formă de revoltă specific rusească avînd rădăcini în ruptura şi conflictul dintre rascolnici şi Biserica Ortodoxă Rusă, apărută în urma reformei Patriarhului Nikon al Moscovei, în secolul al XVII-lea.

Rascolnici, staroveri, bezpopovţi, molocani – secte, curente religioase marginale, ieşite din grupul majoritar pravoslavnic ca formă de revoltă faţă de reforma religioasă introdusă de Patriarhul Nikon al Moscovei în secolul al XVII-lea. Nikon al Moscovei (1652-1658) a propus în esenţă „reformarea slujbelor şi textelor slavone, cu scopul de a le alinia la practicile greceşti contemporane, diferite de cele vechi, primite de ruşi de la Sf. Vladimir din Kiev (anul 988 d.Hr.)”. Scopul era mai degrabă unul politic: transformarea Moscovei în cea de-a III-a Romă. Rascolnicii refuză radical, chiar şi cu preţul vieţii, acceptarea noilor dogme, rămînînd „de rit vechi”. Va începe un amplu proces de prigonire a lor: vor fi omorîţi, exilaţi, suprataxaţi. O parte din ei se vor refugia la gurile Dunării. Lipovenii de aici sînt urmaşii acestor comunităţi.

Sectă – grup marginal şi radical religios din fostul Imperiu Rus şi URSS, numit astfel de grupul majoritar: stat, biserică majoritară sau grup laic. În carte nu are conotaţia negativă şi peiorativă dată de majoritari, nu se referă la un grup anume, ci e un termen descriptiv generic.

Transnistria – teritoriu situat între Bug şi Nistru. Este regiunea care a rămas în componenţa URSS şi în perioada interbelică, devenind RASS Moldovenească, în prezent este o enclavă teritorială numită Republica Moldovenească Nistreană. A fost un loc de refugiu pentru multe comunităţi marginale. O parte a evenimentelor au loc aici.