MICHAEL LAWSON
CERCUL INTERIOR
Pentru tatăl meu, Bernard Norman Lawson
PROLOG
Înregistrarea video începe cu preşedintele îndreptându-se către un elicopter al marinei.
În spatele elicopterului se vede şirul de cascade de pe râul Chattooga, iar dincolo de râu o pădure deasă de pini, pe solul care se înalţă abrupt către o creastă peste râu. Preşedintele poartă pantaloni kaki, un tricou albastru şi bocanci de alpinist. Peste tricou este îmbrăcat cu o vestă uşoară de pescuit, cu multe buzunare pentru momeală. Pare relaxat şi păşeşte fără grabă. Zâmbeşte şi face o dată semn cu mâna spre camera de luat vederi, apoi o ignoră. Aflat în cel de-al treilea an al primului său mandat, se simte bine în postura de deţinător al puterii şi nu e deranjat de ochiul omniprezent al mass-mediei.
Doi agenţi ai Serviciului Secret păşesc în faţa preşedintelui şi doi în spatele lui. Toţi patru poartă bluzoane de vânt albastru-închis şi ochelari de soare. O pală de vânt descoperă arma automată pe care un agent o duce cu el într-o bandulieră sub bluzon.
În dreapta preşedintelui păşeşte scriitorul Philip Montgomery. Individul poartă şi el haine de drumeţie, care par însă mai confortabile decât ale preşedintelui. În vreme ce merge, Montgomery discută cu preşedintele, apoi se uită spre cameră şi îşi desface braţele, ca şi cum ar descrie un peşte de dimensiuni remarcabile. Preşedintele clatină din cap şi mormăie ceva, cu buzele abia mişcându-i-se. Montgomery îşi dă capul pe spate şi râde.
Apropiindu-se de elicopter, grupul de bărbaţi trece prin umbra creată de creasta de peste râu. Un agent din faţa preşedintelui, cel din dreapta lui, îşi scoate ochelarii. Îi strânge iute şi încearcă să-i bage în bluzon, dar ratează buzunarul şi ochelarii cad pe jos. Agentul se apleacă repede de mijloc ca să-i ridice, dar Philip Montgomery, care continuă să discute cu preşedintele şi să privească în stânga, se izbeşte de şoldul agentului care se întinde după ochelari. Agentul este cât p-aci să cadă în nas, iar ciocnirea îl dezechilibrează pe Montgomery, care se împiedică de preşedinte.
Reacţia aceasta în lanţ de gafe ar fi stârnit probabil câteva zâmbete prezentatorilor de ştiri, dacă nu s-ar încheia cu imaginea capului lui Philip Montgomery explodând pe neaşteptate. O fracţiune de secunda mai târziu, din umărul drept al preşedintelui ţâşneşte un gheizer de sânge roşu-închis.
Odată cu al doilea foc de armă, garda preşedintelui reacţionează. Un agent îl trânteşte brutal la pământ, apoi se întinde peste el, acoperindu-i trupul cu propriul corp. Ceilalţi agenţi formează un triunghi protector în jurul preşedintelui. Agentul care şi-a scăpat ochelarii de soare stă chiar în dreptul capului preşedintelui, a cărui faţă se vede printre picioarele lui depărtate. În ochii preşedintelui se citesc durerea şi panica.
Imaginea se răstoarnă: o bucată de cer albastru, o margine ceţoasă de pădure verde, palele în mişcare ale elicei de elicopter. Când camera se reechilibrează, agenţii au arme în mâini şi inspectează disperaţi cu privirea întreaga zonă după o ţintă. Unul dintre ei arată brusc în sus, spre creastă, iar arma lui începe să scuipe gloanţe în aer. În acelaşi moment, asasinul trage a treia oară. Glonţul lui loveşte fruntea agentului întins peste preşedinte, ratând faţa preşedintelui cu câţiva centimetri.
Ulterior, experţii certifică faptul că glonţul a trecut printre picioarele agentului care stătea în faţa preşedintelui.
Ultimele stop-cadre de pe ecran prezintă cadavrul lui Montgomery, cu membrele îndoite în unghiuri nefireşti, apoi un prim-plan al feţei preşedintelui: o mască stacojie, creată de sângele scurs din fruntea agentului care a murit protejându-l.