Aceasta a fost era dregătorilor evrei pentru monarhii islamici. În Egipt, vlăstarul unei familii de negustori din comunitatea karaiţilor persani, Abu Saad Al-Tustari, a devenit un furnizor de obiecte de lux pentru Zahir, căruia i-a vândut apoi şi o sclavă neagră. La moartea califului, în 1036, aceasta a devenit Al-Walida, mama califului Mustansir, cu Tustari conducând din umbră. El a strâns o avere enormă, dăruindu-i odată mamei califului o barcă de argint şi un cort în valoare de 130.000 de dirhami. Nu s-a convertit niciodată la islamism. Poetul Rida Ibn Thawb scria: „Popor al Egiptului, am un sfat bun pentru voi/Faceţi-vă evrei, căci Cerul însuşi a devenit evreu”. În 1048, Tustari a fost ucis de trupele turceşti, fiind îndelung jelit de Gaonul Ierusalimului. Între timp, vizirul Granadei islamizate a Spaniei era un alt protector al Ierusalimului: Samuel Ibn Nagrela, „Prinţul”, un medic cu spirit enciclopedic, poet, cărturar al Talmudului şi general – probabil unicul evreu practicant care să fi condus vreodată armatele islamice în luptă. Fiul său i-a succedat, dar a fost omorât în 1066, într-un masacru al evreilor din Granada.