Cum negustorii din Constantinopol

Întind în piaţă diferite mărfuri,

Să ieie ochii la efenzi şi popol,

Astfel la clăi de vorbe eu fac vârfuri

De rime splendizi, să le dau de trampe,

Sumut o lume s-astfel ochii lor fur.

Dactilu-i cât, trocheele sunt stambe,

Şi-i diamant peonul, îndrăzneţul.

Dar astăzi, cititori, eu vă vând iambe.

Şi mare n-o să vi se pară preţul:

Nu bani vă cer, ci vremea şi auzul.

Aprinde-ţi pipa şi aşază-ţi jeţul

La gura sobei cum o cere uzul ;

Citeşte cartea ce îţi cade-n mână

Şi vezi de nu-i mărgăritar hurmuzul

Ce-n mână-l ai de-acum o săptămână.

* ÎN CĂUTAREA ŞEHERAZADEI